Ce au alimentele cu principiile economiei circulare?
IRIDEX este unul din primii promotori ai principiilor economiei circulare în România. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor de la Chiajna, administrat de IRIDEX, este un exemplu de bune practici în acest sens. Obiectivul fundamental după care funcționează CMID IRIDEX Chiajna este acela de a crește gradul de folosire a reurselor deșeurilor înainte ca acestea să fie depuse la groapă. Scopul instalațiilor de sortare și cele de tratare mecano-biologică este acela de a devia de la depunerea la groapă deșeurilor. Acestea pot fi valorificate fie prin reciclare, fie prin transformare în compost biologic, fie folosit ca resursă energetică.
Ce este compostul?
Compostul este un tip de sol creat în mod artificial din prelucrarea deșeurilor bio-vegetală. Compostul este prin de nutrienți ușor asimilabili de plante și poate fi folosit ca îngrășământ, în agricultură. In cadrul CMID Chiajna, prin tratarea biologică a deșesurilor, cantitatea de deseuri biodegradabile ce se depune la groapă pe termen lung se reduce cu 40.000 tone anual. Instalația de tratare mecano-biologică este încă un exemplu al aplicării principiilor economiei circulare în activitatea IRIDEX.
DE altfel, IRIDEX este implicat activ în proiecte de cercetare la vârf privind valorificarea potențialului deșeurilor bio—vegetale. Un exemplu în aceste sens este proiectul “Procese și sisteme operaționale pentru tratarea și valorificarea materială și energetică a deșeurilor – PROVED” derulat împreună cu Universitatea Politiehnică din București și Asociația Română a Compostului.
Alimentele și compostul
Resturile alimentare formează partea covârșitoare deșeurilor municipale de natură bio-vegetală. Unii le numesc, și pe bună dreptate, risipă. Un alt principiu al economiei circulare este prevenirea risipei, iar risipa alimentară este o mare problemă, chiar și în România. Reducerea risipei de hrană este o chestiune de civilizație, iar implementarea principiilor economiei circulare nu are doar o miză economică ci și una culturală, de schimbare a unui stil de viață. Mai mulți tineri inimoși din Cluj reuniți în Junior Chamber International (JCI) și-au propus să abordeze aceasă provocare. Pornind de la principal că Locul mâncării e-n farfurii, nu-n pubele! au au elaborat un ghid Food Waste Combat. (http://jcicluj.ro/ghidul-de-consum-si-pastrare-a-alimentelor/) Tinerii clujeni cred că ghidul lor va suplini lipsa de informații despre risipa alimentară, oferind exemple despre cum se folosesc resturile alimentare pentru a preveni risipa.
Și aici, pentru a limita efectele risipei, revenim la proiectul “Procese și sisteme operaționale pentru tratarea și valorificarea materială și energetică a deșeurilor – PROVED” derulat de IRIDEX împreună cu Universitatea Politiehnică din București și Asociația Română a Compostului.
PROVED – noiembrie 2018
Cel mai recent eveniment în cadrul proiectului PROVED a avut loc în 21 noiembrie 2018, fiind găzduit de Universitatea Politehnică București. La dezbaterile pe tema “Bio-deșeurile în economia circulară” , au participat reprezentanți ai autorităților centrale din Ministerul Mediului (doamna Grațiela Gavrilescu), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerul Educației, precum si de la Comisia de Agricultură și Comisia de Mediu din Camera Deputaților. Din mediul academic, au fost profesori și cercetători de la Universitatea Politehnică Bucuresti, Academia de Științe Agricole și Silvice si Universitatiea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. A mai participat și Dr. ing. ec. Simina Lakatos, președinta Institutului pentru Cercetări în Economia Circulară și Mediu ”Ernest Lupan”. Din parte IRIDEX Group, a participat Adriana Mircea, Business Development Director în cadrul Iridex Group Plastic.
Concluzia dezbaterilor poate fi regăsită în intervenția Președintelui Asociației Române a Compostului, prof. univ. dr. Valentin Feodorov: ”Avem capacitatea de a trata deșeurile biodegradabile în instalațiile de compostare existente. Produsul final ce rezultă din aceste instalatii are nevoie de cadrul legislativ ca sa fie introdus coerent pe piață. In acest moment sunt operate doar 20% din cele 45 de instalații de tartare biologică realizate cu fonduri europene, iar cantitatea tratată este de sub 10% din intreaga capacitate”. (https://www.amosnews.ro/concluzii-privind-realizarea-unui-standard-roman-original-privind-compostul-2018-11-22)
Alimente, compost, fără risipă
Ce putem face fiecare acasă pentru un mediu mai curat și mai sănătos? În primul rând, să reducem risipa, oricare ar fi ea. Apoi să dezvoltăm tehnologii din ce în ce mai eficiente care să maximizeze resursele pe care le putem extrage din deșeurile vio-vegetale, sub formă de compost.
