Ca întotdeuna în perioada sărbătorilor de iarnă, cantitatea de deșeuri municipale aduse la depozitul ecologic de la Chiajna gestionat de Iridex a crescut. Cea mai mare parte a surplusului de deșeuri au constituit-o alimentele. DA, putem spune cu certitudine că putem face mai mult pentru a preveni risipa de alimente iar acest lucru poate avea beneficii multiple.
Ce se întîmplă cu alimentele care ajung la groapa de gunoi?
Alimentele care ajung la groapa de gunoi se descopun sau, mai pe românește, încep să putrezească. Procesului de descompunere are loc sub acțiunea sporilor, bacteriilor și enzimelor. Unul din cele mai ușor de remarcat efect al procesului de descompunere a alimentelor, fie că este vorba de descompunere aerobă sau anaerobă, este mirosul specific. Un alt produs al descompunerii alimentelor la groapa de gunoi este levigatul, o substanță lichidă plină de bacterii. Procesul de descompunere a alimentelor este influențat de o serie întreagă de factori, cei mai importanți fiind căldura și umiditatea. Mirosul deranjant rezultat din descompunere se datorează degajării de hidrogen sulfurat, de amoniac și a unor compuși volatili. Pentru a diminua cantitatea de deșeuri alimentare depuse și, implicit, de reducere a mirosului, deșeurile municipale aduse la depozitul ecologic de la Chiajna administrat de Iridex sunt trecute printr-o treaptă de procesare mecano-biologică. Astfel, o mare parte din deșeurile alimentare sunt transformate în compost. Deșeurile biodegradabile sunt tocate și transferate în compartimente special amenajate, fiind supuse unei fermentări aerobe. Compartimentele sunt acoperite cu membrane inteligente, care rețin mirosurile. Compostul obținut este folosit pentru acoperire, la depozitul conform. În cadrul depozitului ecologic de la Chiana administrat de Iridex, prin tratatea mecano-biologică se reduce cu aproximativ 40.000 tone pe an cantitatea de deșeuri depozitate pe termen lung.
De ce unele țări iau măsuri împotriva risipei de alimente?
Unul din motivele pentru care unele țări iau măsuri active pentru a încuraja prevenirea risipei alimentare este cel moral. Este imoral ca un grup social să risipească ceea ce pentru un alt grup social este un bun de strictă necesitate. Există apoi un De asemenea, risipa de alimente reprezină o risipă de materiale, de muncă și de energie care au fost folosite pentru creșterea, recoltarea și procesarea lor. Nu în cele din urmă, risipa de alimente duce la scăderea cantității de deșeuri municipale ce sunt depuse la groapă. Este evident că o cantitate mai mică de alimente depusă la groapă duce la reducerea mirosurilor specifice, degajate în timpul pocesului de descompunere.
Ce putem face fiecare pentru reducerea risipei alimentare?
Sunt câteva lucruri simple pe care fiecare dintre noi putem să le facem pentru a reduce risipa de alimente. Iată câteva idei :
- Cumpărați cât aveți nevoie și ce aveți nevoie. Faceți lista de acasă și țineți-vă de ea.
- Depozitați corect legumele și fructele în frigider. Nu puneți bananele, perele, piersicile, avocado, roșiile, pepenii și ceapa verde lângă celelalte legume/fructe deoarece ele produc etilenă sub formă de gaz. Acesta accelerează descomunerea celorlalte legume.
- Nu supra-aglomerați frigiderul căci există riscul să nu mai găsiți ceea ce ați cumpărat.
- Fiți creativi și încercați rețete noi, care ”reciclează” mâncărurile de pe o zi pe alta
- Fructele extra-coapte se pot transforma în smoothies pline de vitamine și arome
- Nu arunca ceea ce poate fi folosit. Zațul de cafea este un excelent feritilizator pentru plantele din casă, de exemplu.
Și nu în cele din urmă, colectați selectiv și cereți autorităților locale să asigure că deșeurile alimentele sunt preluate separat de celelalte deșeuri municipale.